Turism Dambovicioara
Turism Dambovicioara

Obiective

Filtre Harta




Descrierea zonelor

La mai puțin de 30 km de Bran și Moeciu, pe partea dreaptă cum vii spre Câmpulung Muscel, la ieșirea de pe drumul DN73 în localitatea Podu Dâmboviței, se desprinde un drum județean ce urmează cursul râului Dâmbovicioara. După cinci minute de mers cu mașina, ajungi în satul Dâmbovicioara, centrul administrativ al comunei. Satul Dâmbovicioara este reşedinţa comunei omonime şi are aproximativ 300 de locuitori. Este situat pe valea Dâmbovicioarei.

De o frumusete rara, localitatea face legatura catre Satul Ciocanu si Cheile Brusturetului.

La doar 1 km de centrul localități vom întâlni Peștera Dâmbovicioara, un frumos monument al naturii.

La doar 25 de km de Bran, Podu Dâmboviţei este o localitate în comuna Dâmbovicioara, judeţul Argeş, Muntenia, România. Satul are aproximativ 750 de locuitori şi este situat pe DN73 la 29 km de Câmpulung, fiind consemnată încă din secolele XVI-XVII.

Aşezare tipic argeşeană, încorsetată în depresiunea intramontană cu acelaşi nume, este poarta principală prin care se face intrarea în Munţii Iezer-Păpuşa prin Valea Dâmboviţei, Munţii Piatra Craiului prin Valea Dâmbovicioarei, precum şi în Munţii Bucegi şi Munţii Leaota prin Valea Cheii.

Numele satului de la confluența Dâmboviţei cu Dâmbovicioara şi Valea Cheii este legat de existenţa unui străvechi pod de lemn peste apa Dâmboviţei care înlesnea circulaţia pe drumul dintre Câmpulung şi Braşov, folosit intens de către negustori.

Fost sat de oieri ce-şi urcă primăvara turmele în munte şi le mai coboară toamna când se face „răvăşitul oilor“, Podu Dâmboviţei păstrează tradiţii nealterate de câteva milenii. Cântece de oierit, doine, hore pot fi culese aproape de la fiecare bătrân al satului, în zeci de variante. La fel, portul popular are aici sute de taine şi simboluri pe care tot cei bătrâni ştiu a le descifra şi interpreta. Risipit, sub formă de evantai, de-o parte şi de alta a Dâmboviţei, în miez de iarnă, adormit în zăpadă, satului îi dă viaţa doar fumul ieşit pe coşurile caselor.

La 5 km de Rucăr, pe traseul Rucăr-bran, Podu Dâmboviţei e aşezat ca într-o găleată. Aflat la poalele munţilor Piatra Craiului, străjuit de înălţimile verticale ale stâncilor Cheilor Dambovicioarei şi înconjurat, ca un brâu strâns, de dealuri ceva mai domoale pe flancuri, satul la o primă privire, ar părea de-a dreptul sufocat. Însă tocmai aici Dâmboviţa, cu mult înainte de a se pune prima piatră de temelie a aşezării, şi-a creat un „spaţiu de respiraţie“. Şi aşa cum largă a fost „respiraţia“ Dâmboviţei, la fel de largi la suflet sunt locuitorii aşezării. Veseli, primitori, n-ar precupeţi nici un efort pentru a vă face să vă simţiţi cât mai bine, oaspeţi fiindu-le! Căci de le treceţi pragul, veţi simţi, ca-n copilărie, cum suflete calde şi mâini îndemânatice (de gastronomi verificaţi) vă vor ocroti şi vă vor bucura zilele de vacanţă petrecute aici. Ba mai mult, vă vor călăuzi paşii prin „labirinturi“ nelegiuit de frumoase: Cheile Dâmboviţei, Cheile Dâmbovicioarei, Peştera Urşilor, Peştera Dâmbovicioarei, excursii de o zi la Curtea de Argeş cu un microbuz, spre Podişor, Branişte, Bran etc.

Tot aici cunoscutul dramaturg Paul Everac a iniţiat un proiect cultural care a însemnat crearea unui complex de stătui în aer liber la ieşirea din sat.

Acum satul a devenit o adevărată zona de turism rural, existând aici o mulţime de pensiuni.

Străbătând Culoarul Rucăr-Bran, aceste plaiuri mioritice de un încântător farmec, ajungi în cel mai nordic sat, satul Ciocanu, și rămâi copleșit de măreția reliefului din jur. Ciocanu este una din primele trei localități din țară în ceea ce privește înălțimea la care sunt situate așezările umane și anume aproximativ 1200 metri altitudine.

Peisajul este într-adevăr unic și încântător: ici-colo, printre „poduri”, țâșnesc mici înălțimi pe care localnicii le numesc „gâlme”, ce domină văile și depresiunile tivite de smalțul florilor vii, ori culorile mereu fascinante ale pădurilor de la munte. Fiecare anotimp vine aici cu o notă distinctă în cromatica peisajului: de la albul imaculat al zăpezilor, care învășmântează munții în castele coborâte din lumea basmelor copilăriei, ori beția de culori a verilor, cu covorul multicolor al pășunilor și fânețelor naturale montane.

Satul Valea Urdii, localitate montană denumită în trecut Popasul Giuvala din Carpații Meridionali, se află pe culoarul Rucăr-Bran în partea de nord-est a județului Argeș, zonă folclorică, tradițional muntenească, cu obiceiuri și tradiții vechi de sute de ani, cu peisaje mirifice atât iarna cât și vara, cu oameni primitori și bucuroși de oaspeți. Istoria Văii Urdii este una extrem de interesantă fiindcă cei stabiliţi aici, în afară de asprimea vieţii în vârful munţilor, au avut şi misiunea de a supraveghea graniţa cu Transilvania. Cătunul cu 15 fumuri – după cum mai era cunoscută străvechea aşezare, străjuia de pe înălţimi Pasul Giuvala, loc de maximă importanţă strategică a Culoarului Rucăr - Bran.

F

Satul Valea Urdii aparține de comuna Dâmbovicioara și este situat pe valea pârâului Urdii, cu afluenții lui Urdărița și Uluce la sud, la nord vest Valea și Dealul Muierii, între Munții Piatra Craiului cu Vârful Vătarnița (1320 m), la nord Munții Colților (1262 m), la est Valea Cheii și Muntele Giuvala (1276 m) iar la sud-vest Dealul Sasului (1184 m).

Comuna Rucăr este situată pe extremitatea sudică a încântătoarei depresiuni cu valențe istorice și turistice Rucăr-Bran, pe vechiul drum comercial și diplomatic al țării, care făcea legătura dintre Brașov și vechile cetăți de scaun ale Tării Românești - Câmpulung, Târgoviște și, mai târziu, București.

Rucken, Rufam Arborem, Rutbom, Rucălău – acestea sunt diferite nume pe care le-a purtat așezarea de pe malurile Dâmboviței de-a lungul Câmpului. As(el s-a consemnat, în colbuite în gălbenite hronici, istoria unei așezări care a fost locuită neîntrerupt de-a lungul a peste 2000 de ani deistorie tumultoasă. Un fapt extrem de interesant care a trecut aproape neobservat, dar care merită subliniat, este acela că Rucărul a fost părtaș în mod direct sau indirect la toate marile evenimente ale istoriei noastre. Cumpăna a două mari țări: Transilvania și Țara Românească, vama domnească vreme de aproape trei secole, loc trecut în istoria și cultura românească prin strădaniile profesorului Gheorghe Pârnuță – pomenit cu diferite ocazii de Titu Maiorescu, Nicolae Bălcescu, Alexandru Vlahuță sau George Coșbuc – Rucărul reprezintă un reper important pe harta culturii, istoriei și spiritualității românești.

Amplasată în zona Muscelului, la poalele Munților Făgaraș, comuna Lerești reprezintă poarta de intrare spre masivul Iezer-Papușa. Accesul în localitate se face prin drumul național 73, Pitești-Câmpulung-Brașov, la kilometru 54, din care se desprinde drumul județean 734, ce traversează cele trei sate ale comunei Lerești: Voinești, Lerești și Pojorâta.

Comuna Lerești este atestată documentar în anul 1414, pentru prima dată numele localității fiind menționat într-un document emis de voievodul Mircea cel Bătrân în care se pomenește despre „o stână în muntele Lerești”. Marturii ale viețuirii pe aceste meleaguri datează însă din perioada antică, pe teritoriul comunei fiind descoperite numeroase obiecte din perioada daco-romană. Primele referiri cu privire la existența satului Voinești apar in secolul al XVI-lea, într-un hrisov dat de Mihnea Voievod.

Peisajele încântătoare, aerul curat, lipsit de umiditate excesivă, casele pitorești, bogata zestre de tradiții și obiceiuri păstrate de localnici de secole, precum și monumentele de istorie și spiritualitate pe care le deține, fac din comuna Lerești un loc ideal pentru petrecerea unei vacanțe de neuitat.




Traseu Dâmbovicioara – Ciocanu – Piatra Galbenă – Valea Seacă a Pietrelor – Vlăduşca

Traseu montan

Mai ocolit şi mai accidentat decât traseul următor, această cale alpină are ca punct de plecare centrul comunei Dâmbovicioara (850 m alt.), de pe Valea Dâmbovicioarei (traseul montan rutier 1). Din primul traseu montan rut...

Vezi obiectiv

Traseu Podu Dimbovitei - Vf. La Om

Traseu montan

Descriere in lucru.

Vezi obiectiv

Traseu Podu Dambovitei - Valea Chei - Valea Ghimbavului

Traseu montan

Descriere in lucru.

Vezi obiectiv

Traseu Podu Dâmboviţei – Dâmbovicioara – Brusturet

Traseu montan

Traseul începe din centrul satului Podul Dâmboviţei (730 m alt., km 80 pe DN 73), ramnificându-se din drumul naţional lângă Podul lui Socol (denumirea de Puntea lui Socol dăinuie din vremea voievodului Matei Basarab), urme...

Vezi obiectiv

Parcul de aventura Oratia

Agrement si Restaurant

Vecini cu Cetatea Oratia, Piatra Craiului şi Peştera Dâmbovicioara, Tabăra Oratia este numai bună pentru cutreierat şi descoperit locuri ce te fac să crezi că eşti în altă lume. Practic oricine, de la copiii de 4 ani, ...

Vezi obiectiv

Podul Dambovitei - Valea Cheii - Valea Crovului - Sf. ILIE - Curmatura Fiarelor

Traseu montan

Descriere in lucru.

Vezi obiectiv

Cetatea Oratia

Obiectiv turistic

La mica distanta de drumul care leaga Campulung de Brasov, pe teritoriul administrativ al localitatii Podu Dambovitei, Cetatea Oratia este, in lipsa unor documente care sa certifice multe din aspectele vremii, sursa unor i...

Vezi obiectiv